Cercetare de arhivă. Robia romilor

Cercetare de arhivă. Robia romilor –  PROIECT ÎN DESFĂȘURARE

Conf. Hotărârii nr. 609 din 20.05.2009 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea Centrului Național de Cultură a Romilor, Articolul 3, alin. 2, lit. f, CNCR poate avea ca obiectiv realizarea de studii și cercetări culturale, singur sau în parteneriat cu instituții abilitate.

Conform ,,Strategiei de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome pentru perioada 2015-2020”, adoptată de Guvernul României la data de 14 ianuarie 2015, Subcapitolul 5: E. Cultură, Prioritatea (1): Inițierea uanor proiecte culturale pentru păstrarea, dezvoltarea și promovarea patrimoniului cultural al romilor în cadrul Măsurii 5. Cercetarea, în teren și de arhivă, a istoriei și culturii rome este prevăzut punctul 5.1 Program național de cercetare a arhivelor naționale și locale pentru crearea patrimoniului unui Centru Național de Documentare despre Romi.

Obiectivele acestei măsuri au în vedere o mai bună cunoaștere a istoriei minorității rome din România; punerea în valoare, în circuitul național și internațional, a principalelor momente din istoria romilor; creșterea intersului copiilor, elevilor, tinerilor și a adulților în studierea trecutului minorității rome.

Pentru anul 2016, rezultatul estimat, conform Punctului 5.1, este realizarea a două proiecte pe an/în cadrul programului.

Instituțiile responsabile desemnate sunt: MECS, Arhivele Naționale ale României, Ministerul Culturii prin muzeele subordonate, CJ prin muzeele subordonate, Agenția Națională pentru Romi prin Centrul Național de Cultură a Romilor, Centrele Județene de Promovare și Conservare a Culturii Tradiționale.

Planul de management al Centrului Național de Cultură a Romilor, capitolul Programe, prevede la Punctul 4. Programul de cercetare „Romano rodipe” (Cercetare Rroma) 6 (șase) direcții majore de cercetare: cercetare lingvistică, cercetarea istoriei romilor, cercetarea culturii tradiționale a romilor, cercetarea și culegerea folclorului rom, cercetarea mutațiilor identității rome contemporane, cercetarea istoriei mentalităților despre romi.

În descrierea direcției majore de cercetare a istoriei romilor (teme predilecte: Robia, Holocaustul, mișcarea romilor din perioada interbelică, istoria rasismului antirom, romii în regimul socialist, istoria contemporană a romilor) este prevăzută cercetarea de arhivă.

În urma desfășurării programului de cercetare „Romano rodipe” și a publicării rezultatelor sale, precum și prin achiziția de carte și periodice pe teme semnificative pentru romi se va înființa Arhiva și Biblioteca Centrului Național de Cultură a Romilor.  

 Scopul general al acestei activități este acela de a contribui la întărirea coeziunii sociale dintre populația de etnie romă și populația majoritară, pe baza concepului de cunoaștere.

 Într-o cercetare ale cărei rezultate au fost publicate în anul 1995, asupra reprezentării sociale a romilor în societate, Gilles Ferreol (Neculau, A. și Ferreol, G., 1995) arăta că excluziunea romilor se realizează prin intermediul a patru axe, prima dintre ele fiind reprezentată de “modul de viață”, care este perceput ca “vector de marginalitate, căruia cel mai des îi sunt asociate furtul, vagabondajul, și insecuritatea.”

În anul 2003, sociologul Dumitru Sandu realiza o cercetare în patru sate din Muntenia și patru sate din Transilvania. Conform rezultatelor, satele unde ponderea romilor în rândul locuitorilor era de aproape 0%, procentul celor care nu aveau deloc încredere în “romi/țigani” era de 98%, iar în satele unde ponderea romilor era de aproximativ 30-35% încrederea locuitorilor în “romi/țigani” era de 30%.

Barometrul Incluziunii Romilor realizat în 2007 de Fundația pentru o Societate Deschisă arăta că limba romani este limba maternă în proporţie de 40% pentru romii românizaţi, şi în proporţie majoritară (aproximativ 55%) în cazul celorlalte neamuri de romi. Este interesant de observat că pentru jumătate dintre persoanele ne-rome şi pentru mai mult de o treime dintre romi, limba romani nu ar trebui să fie predată copiilor în şcoală. Romii românizaţi şi romii cu alte identificări (aparținând altor neamuri) au în general păreri similare, diferind doar intensitatea acestora. Această devalorizare a limbii romani reflectă stigmatizarea ei generală în societate şi rezultatul acestei stigmatizări – anume, relativa ei inutilitate în interacţiunile sociale oficiale. De asemenea, se arăta că limba maternă a respondentului nu contează prea mult în aprecierea pe care acesta o dă limbii romani; în cadrul populaţiei de etnie romă, vorbitorii nativi diferă statistic semnificativ de restul persoanelor, dar diferenţele nu sunt foarte mari.

Conform unui sondaj de opinie comandat de Centrul Romilor pentru Intervenție și Studii “Romani Criss” și realizat de Totem Communications realizat în anul 2011 pe un eșantion de populație romă reprezentativ la nivel național se arăta că 33% din romii intervievați s-au simțit discriminați atunci când s-au adresat unor autorități ale statului, cum ar fi poliția, spitalele sau primăria. În anul 2013, conform unui sondaj de opinie comandat de Asociația Pro Democrația și realizat de compania de cercetare sociologică Operations Research se arăta că un procent de 72% dintre respondenți au multă încredere în români, 55% în germani, 28% în maghiari, 26% în evrei și 9% au multă încredere în romi. La o întrebare privind primul cuvânt care le vine în minte când aud rostindu-se termenul “rom” 18% dintre cei chestionați au spus că acesta este cel de “țigan”, 15% s-au referit la “furt/hoție”.

Tot în același raport se arăta că 54% sunt de accord ca nepoții sau copiii lor să fie așezați în bancă lângă copii romi, 49% cu faptul de a avea vecini romi, 43% cu a avea prieteni de această etnie, iar 28% sunt de accord ca romii să facă parte din familia lor, 49% dintre români consideră că trebuie să existe locuri rezervate pentru romi în cadrul liceelor.   Finanțarea acestui proiect este necesară deoarece tinerii de azi nu îi pot cunoaște pe romi prin intermediul ocupațiilor și valorilor lor tradiționale, în general media fiind canalul lor principal de informare și internetul. Cea mai mare parte a informațiilor este stereotipică și prezintă romii într-o lumină negativă. Pe de altă parte, comunitățile tradiționale de romi sunt comunități închise, tinerii aceștia neavând acces la aceste informații decât prin intermediul atlasului. Proiectul contribuie la îmbunătățirea imaginii romilor în societate prin dezvoltarea relațiilor bazate pe conceptul de cunoaștere

1. Activități propuse:

Proiectul de față își propune colectarea unui fond arhivistic în vederea creeării Biroului Național de Documentare despre Romi. Activitățile principale ale proiectului prevăd colectarea a 1600 de documente referitoare la deportarea romilor în Transnistria, culesedin cadrul Arhivele Naționale ale României și Direcțiile Județene ale acestora din Vaslui, Constanța și Călărași, și a 1000 de documente referitoare la Robia romilor în Țările Române.

Aceste documente vor fi încărcate într-o bază de date electronică la care vor avea acces studenți, masteranzi, doctoranzi, cercetători interesați de problematica romă.

În cadrul proiectului vor publicate și două volume de documente referitoare la Robia romilor, respectiv deportarea romilor în Transnistria.

 Activitatea 1. Culegerea a 1000 de documente de arhivă referitoare la Robia romilor în Țările Române, din cadrul Arhivelor Naționale ale României.

 Activitatea 2. Înființarea unei baze de date electronice, în cadrul Centrului Național de Cultură a Romilor, cu documentele de arhivă referitoare la perioada Robiei romilor în Țările Române, culese din Arhivele Naționale ale României.