Cursul practic de limbarromani, pe care Centrul Naţional de Cultură a Romilor şi autorul au onoarea şi bucuria să-l prezinte celor interesaţi de păstrarea şi cultivarea limbii rromani, reprezintă un demers etno-lingvistic aşteptat de multă vreme, el venind, de data aceasta, din partea unei instituţii de stat, în a cărei responsabilitate intră exact chestiunile ce privesc protejarea şi dezvoltarea patrimoniului etno-lingvistic, cultural, istoric al rromilor, dar şi configurarea unor structuri de propagare, de conservare şi de înnobilare – la nivel central şi local – a străvechilor valori spirituale ale rromilor.
Instrumentele de lucru – aşa cum este Cursul de faţă – precum şi organizarea unor cursuri menite să pregătească tinere resurse umane în profilul limbii, al valorilor etno-culturale rrome etc. vin în întâmpinarea nevoilor actuale, resimţite în comunităţile rrome şi în mediile liceale şi studenţeşti cu adolescenţi şi tineri rromi, dar şi în rândul adulţilor rromi, care doresc – pe de o parte – să „înţeleagă” mecanismul limbii rromani, „scheletul morfologic” al dialectului vorbit acasă sau – pe de altă parte – să (re)înveţe limba străbunilor rromi, atât de vitregită în cei o mie de ani de la „smulgerea” sa din contextul spiritual indian şi până azi. Căci, să fim drepţi, această limbă este o limbă nobilă, provenind şi fiind şi azi regăsită ştiinţific în grupul neo-indic de limbi indiene (alături de limbi-surori ca hindi, gujarati, rajasthani, bengali, bhili, khandeshi ş.a.), cu o mamă respectată din faza medie a limbilor indiene – pracritele – şi cu o străbunică de aur pentru întreaga umanitate, sanscrita.
Modulul I (rezervat cursanţilor “începători”) şi Modulul al II-lea (destinat cursanţilor “medii”) privesc descifrarea scrisului, utilizându-se grafia oficială adoptată de instanţele internaţionale ale rromilor în urmă cu un sfert de veac (frumos cadou al rromilor şi al instituţiilor din România, la aniversarea a 25 de ani de existenţă a unul alfabet rrom internaţional!), de asemenea, vizează „descoperirea” paradigmelor nominale şi verbale, esenţiale pentru însuşirea unui vocabular elementar (în cazul începătorilor şi al cursanţilor cu nivel mediu), ce înmagazinează circa două mii de cuvinte rrome, utile, aşadar, nu numai începătorilor, dar şi celor care cunosc întrucâtva limba rromani, fiind, de bună seamă, o ocazie excelentă pentru cursanţi de a conştientiza (şi de a accepta să înveţe!) cât de aproape sau de departe de normă, de forma „regulară” a cuvintelor, se găsesc unităţile lexicale din dialectul vorbit de ei acasă, cât de mult sau de puţin se prezintă cuvintele rrome în variante „alterate” sau „nobile”, „nealterate”, acestea din urmă miraculos neafectate de trecerea vremii.
Modulul al III-lea îi are în vedere pe „avansaţi”, pe tinerii elevi liceeni şi studenţi, care deja au parcurs în şcoli limba maternă rromani ori o studiază în context universitar, dar şi celor care predau această limbă în şcoli, celor care scriu zilnic în această limbă ori întreţin corespondenţă în rromani cu rromii din alte ţări şi, nu în ultim rând, traducătorilor şi translatorilor, prozatorilor, poeţilor şi redactorilor rromi de pretutindeni. Căci, acest Modul finalnu poate fi parcurs decât după ce se vor fi „ars” primele două etape de învăţare, el fiind, mai degrabă, un „mic manual de traduceri”, un „mic manual de fonetică şi de lexicologie”, exact de ceea ce au nevoie cei care se află pe trepte superioare de învăţare şi de cunoaştere elevată a unei limbi.
Puţinele noţiuni teoretice inserate aici, ce vizează, pe de o parte, „fuga” de alterările fonetice şi, pe de alta, „înţelegerea” şi recurgerea la mecanismul de formare şi de îmbogăţire a limbii rromani (cu întâietate prin mijloacele interne oferite de acest idiom – sufixe, prefixe, compunere – şi mai puţin prin perpetuarea unor cuvinte provenite din împrumuturi din limbi cu circulaţie „locală”, dar, totodată, cu încurajarea formelor adaptate pentru noţiuni şi realităţi noi din lexicul internaţional) contribuie şi ele la mai buna înţelegere a legăturii ce trebuie făcută, în permanenţă, între ceea ce am învăţat şi vorbim „spontan” de acasă, şi ceea ce trebuie pentru ca această limbă să poată răspundă tuturor provocărilor presupuse de intensa comunicarea actuală în limba rromani comună (întruniri internaţionale, transmiterea şi stocarea de informaţie electronică în rromani, consemnarea cultă a producţiilor folclorice rrome, producţii literare şi ştiinţifice în rromani etc.).
Mai degrabă, prin mostrele conservate, prin textele alese din comunicarea electronică diurnă la nivel internaţional, Modulul al III-lea se constituie într-un adevărat document lingvistic rrom, induce o radiografie a limbii rromani – aici, în variantă scrisă – practicată de rromii din întreaga lume, la nivelul mostrelor aici inserate (din păcate, uneori, unii dintre propagatori fiind şi prozatori, poeţi, redactori dar foarte departe de adevărul lingvistic). Numai sub îndrumarea profesorului-formator, sau apelând la „cel mai bun profesor – studiul individual” – dar, în ambele situaţii, având şi apetenţa necesară de a se consulta dicţionare rrome din alte ţări, care „conservă” şi o coordonată lexicală aparte, ce trebuie însuşită (îndeosebi cuvinte din limbile slave, turcă şi maghiară, care neapărat trebuie învăţate) se poate ajunge la rafinarea limbii rromani.
În sfârşit, Modulul al III-lea, prin câteva „texte cu cheie” dă posibilitatea traducerii şi autoverificării propriilor versiuni, prin comparare cu „variantele – mumă”, în rromani şi română, oferită în Curs, „călindu-l”, astfel, pe cursantul care doreşte să înveţe şi mai mult, anume, să devină translator ori traducător.
Nu în ultimul rând, să notăm că demersul de faţă, concretizat în Cursul practic de limba rromani, reprezintă o lucrare excepţională, de mult aşteptată, bine gândită didactic şi ştiinţific, care este adresată doar persoanelor care au o viziune „pozitivă” faţă de întreprinderi de această factură, pentru ceilalţi, suntem convinşi, există alte posibilităţi şi instrumente de lucru, dorindu-le, evident, şi lor să înveţe şi să răspândească mai mult limba rromani (şi) într-o formă elevată, cum, de fapt, se întâmplă şi în toate celelalte limbi ale pământului.
